Suedeza îndrăgostită de Maramureş
Suedeza îndrăgostită de Maramureş: „Mi-au dat lacrimile când am scris despre cât de prietenoşi sunt oamenii de aici“
Adevarul.ro 30 noiembrie 2017, deAngela Sabau
Malin Skinnar este suedeza care a descoperit Maramureşul prin cântecul popular şi poveştile de viaţă pe care le-a găsit în satele pe care le-a cutreierat.
Pentru a treia oară în judeţ, ea s-a concentrat, de această dată, pe cântecele populare din zonă.
Mereu pe drumuri, Malin Skinnar a călătorit cu roluta ei în toată lumea, intresată să surprindă ceea ce numeşte ea „esenţa vieţii”. A stat în Groenlanda, Senegal, sau Bulgaria.
Acum se află în Maramureş, unde a venit fascinată de vocea unei fete de 14 ani, pe care a găsit-o într-o postare pe Youtube. „Am vrut să aflu despre România, aşa că am dat o căutare pe Youtube ”, spune ea.
Se afla în Bucureşti la un workshop despre muzică, astfel că, impresionată de rezultatele căutărilor ei pe internet, întreba pe toată lumea dacă ştie cine este fetiţa din imagini care cânta cu o voce profundă, în ciuda aspectului ei de copilă.
„Era Livia Nagy, o fetiţă de 14 ani, cu codiţe, dar cu o voce foarte profundă. Nimeni nu ştia cine este, dar m-au sfătuit să merg la Cluj, că ar putea fi din zonă”, continuă ea.
A ajuns, însă, în Maramureş, la Ungureni, la familia Liviei Neag, unde a rămas impresionată de cântecele locale, de bătrânii satului şi nu numai.
În prezent, Malin Skinnar lucrează la o carte despre cântecele populare din diferite zone ale lumii, numită „Searching for the women’s blues”.
Astfel a ajuns în Bulgaria, iar acum se află în Maramureş, unde şi-a făcut o mulţime de perieteni, în toate satele prin care a făcut cercetare.
Cartea la care lucrează are în prim-plan emoţia exprimată de femei prin cântecele populare.
Nu caută neapărat vedete ale folclorului, ci femei care îşi exprimă emoţiile cântând cântece populare, cântece de leagăn, de dor, de tristeţe etc.
„Felul în care cântă oamenii îi spun multe despe modul în care este abordată viaţa. Acest proiect cuprinde cântece de leagăn, de dor, doine etc., în cartea asta e vorba despre cântecele femeilor, din viaţa lor privată, cântecele de dor, de greutăţile vieţii”, mai explică ea. În Maramureş este specifică horea cu noduri, care i-a atras, de altfel, atenţia.
Modul de viaţă simplu, căutat de tot mai mulţi occidentali Cel mai mult, spune ea, a impresionat-o modul de viaţă simplu, independent de tehnologie, folosind
doar regulile simple de a produce alimentele în regie proprie. „În Suedia, tot mai multă lume este intersată de cum să supravieţuieşti de unul singur.
Dacă nu am avea electricitate sau internet, noi nu am supravieţui mai mult de două zile. Nici dacă am avea 20 de vaci, nu am şti ce să facem cu ele. Şi asta este valabil în toată Europa.
Cunoştinţele pe care le au ţăranii, aici, nu doar ca indivizi, ci şi ca şi comunitate, sunt foarte valoroase şi toţi ar trebui să vadă, să înveţe de la ei.
Oamenii nu ştiu ce însemană să-ţi produci singur mâncarea, în curtea proprie, iar asta este ceva foarte valoros, ceva ce noi nu mai avem.
Oamenii au cunoştinţe moderne, toţi au rude plecate în străinătate, dar modul în care trăiesc şi cunoştinele despre viaţă sunt foarte valoroase”, spune ea.
Malin Skinnar se află de aproximativ o lună în Maramureş, unde spune că de fiecare dată e impresionată de căldura cu care e primită. „Oamenii mă întreabă mereu dacă sunt bine, dacă nu-mi lipseşte ceva, îşi fac timp pentru mine.
Mereu îmi uit lucruri pe undeva, dar mereu vin să mi le aducă înapoi. Am scris un articol pe această temă la o revistă suedeză şi mi-au dat lacrimile când am scris despre cât de prietenoşi sunt oamenii de aici”, mai povesteşte ea.
De altfel, ea spune că în Suedia, acolo unde se ocupă de integrarea minorităţilor, există o organizaţie turism unde turiştii sunt primiţi în casele oamenilor. Ea crede că acest lucru ar trebui să se întâmple şi aici, pentru că turiştii ar avea ce să înveţe de la săteni.
Malin Skinnar este storyteller, writer illustrator, regizor de teatru, artist plastic şi producer with Mobile Digital Stage.
Deşi a mai fost de două ori în ţara noastră, ea spune că acum a fost cu adevărat privilegiată, pentru că a avut un însoţitor pe tot parcursul acestei luni.
Alex Ilea, un tânăr pasionat, ca şi ea de muzică, de etnografie, a ajutat-o să obţină informaţiile mai uşor, traducând pentru ea.
Adevarul.ro Adevarul.ro 30 noiembrie 2017, 14:37 de Angela Sabau
